O,MAMĂ...-Mihai Eminescu

O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,
Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău...
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi;
Din teiul sfânt şi dulce o ramură să frângi,
La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi,
Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi;
Simţi-o-voi odată umbrind mormântul meu...
Mereu va creşte umbra-i, eu voi dormi mereu.

Iar dacă împreună va fi ca să murim,
Să nu ne ducă-n triste zidiri de ţintirim,
Mormântul să ni-l sape la margine de râu,
Ne pună-n încăperea aceluiaşi sicriu;
De-a pururea aproape vei fi de sânul meu...
Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.

Singurătatea e starea spirituală în care ne naştem, acea stare naturală şi adevărată. Cu timpul o uităm, ne maturizăm şi devine din ce în ce mai străină. Uneori, o regăsim, dar acum ne speriem, căci am devenit străini faţă de ea. Acum fugim de ea, deşi ar trebui să o căutăm din nou, căci numai prin ea putem spera a găsi adevărul. " Mircea Eliade"

Zei din EGIPTUL ANTIC

Întotdeauna am fost fascinat de zeii din Egiptul Antic.Primul pe lista mea este RA ,cel mai vechi şi cel mai cunoscut zeu.Acest zeu, credeau egiptenii, se plimba cu barca pe oceanul cerului într-o nesfârşită călătorie cerească, însoţit de suita zeilor, a zeitelor si a sufletelor celor morţi. Călătoria sa de la răsărit la apus era socotită ca plină de peripeţii şi lupte totdeauna victorioase împotriva puterilor întunericului, reprezentate uneori printr-un şarpe.Un alt zeu care-mi place este ANUBIS ,paznicul necropolelor.Lumea morţilor, atât de importanta pentru egipteni,se găsea sub protecţia lui Anubis. Acesta era reprezentat sub forma unui om cu cap de şacal, acesta fiind animalul lui sacru. Ca protector al necropolelor, zeul apărea şi pe sigiliile care închideau porţile mormâtului. Tot legat de tărâmul morţilor e şi rolul lui Anubis din timpul cântăriri sufletului. Zeul conducea ritualul in Sala celor Două Adevăruri. Aici trebuia să cântăreacă sufletul şi să vadă dacă e la fel de uşor ca statuia-imagine a zeiţei Maat. Lângă Anubis apărea şi Thot care îl asista, notând rezultatul cântăririi.Cred că toţi aţi auzit despre mitul lui ISIS si OSIRIS.Osiris era un rege legendar, celebru prin vigoarea şi dreptatea cu care guverna Egiptul. Seth, fratele său, a fost gelos pe el şi i-a întins o cursă, reuşind să-l asasineze. Soţia lui Osiris, Isis, reuşeşte să rămână însărcinată cu Osiris mort. După ce l-a îngropat pe Osiris, Isis se refugiază în Deltă, acolo îl aduce pe lume pe Horus care, ajuns adult, îşi face recunoscute drepturile în faţa zeilor Enneadei şi îl atacă pe Seth. Horus îl va învinge pe Seth în luptă, dar îşi va pierde un ochi pe care i-l va oferi lui Osiris care îşi recapătă viaţa. Seth va fi condamnat de zei să-şi poarte propria victimă (fiind transformat în barca ce-l transportă pe Osiris, pe Nil). Astfel, Osiris devine un exemplu pentru toţi cei care vor să înfrângă moartea...Alţi zei:Thot-scribul zeilor,Hathor-zeiţa feminităţii,Sobek- zeul crocodil

NOTE DE PRIMAVARA-George Bacovia

Verde crud,verde crud...
Mugur alb,şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi de-azur
Te mai văd,te mai aud!

Oh!punctează cu-al tău foc,
Soare,soare...
Corpul ce întreg mă doare,
Sub al vremurilor joc.

Dintr-un fluier de răchită
Primăvara,
O copilă poposită la fântânâ
Te îngână
Pe câmpia clară...

Verde crud,verde crud...
Mugur alb,şi roz şi pur,
Te mai văd te mai aud,
Vis de-albastru şi de-azur.